la cumpăna cuvintelor

 


la cumpăna cuvintelor

 

 

am început să scriu poemul acesta

cu prima mea zi din cuvinte

apoi l-am scris cu prima zi a femeii mele

cea din cuvintele mele

apoi l-am continuat cu cuvintele noastre împletite

în nopțile noastre de dragoste

 

bine

am cam trișat la numărătoare

am pus mai multe cuvinte

mai multe nopți

dor întuneric umed și patimă

au mai dat pe dinafară câteva cărți

sau mai închis

sau mai deschis

câteva porți cu rugină la manșete

 

și a trecut atâta timp

atâtea țărmuri

atâtea milioane de cărări

încât uneori

nici nu mai văd capătul poemului

aud doar privighetoare din lanul de cuvinte cu rouă dulce-amară

și vântul cum poartă versurile șoptite prin lanuri verde-crud

 

miroase stins a foc

a vatră

strămoșii mei se întorc la casele lor din poem

strămoșii strămoșilor mei se-așează la masă

mămăliga miroase a rimă respirată liturgic de toți cei

din care sunt făcute picioarele și mâinile mele

vin de la coasă parabolele ostenite

apusul se leagănă in ritmul descălecat al cuvintelor

poemul meu mustește de țărână umedă blagoslovită

 

am tatuat ritualul acesta pe verighetă

și verigheta a înflorit

pe verigheta femeii am sfințit răsăritul

și sufletul nostru topit

 

a poem miroase acum acasa rămasă în prispa zorilor

și femeia țese cu vers

iubirea din vatră

crescută ca pâinea în test

 

poemul crescut miroase a pâine caldă și a înger căzut

cuvânt cu cuvânt

 

poemul acesta e acasa mea de pe pământ

 

 

 

 

 

@ndrei filip ©onstantin burdușa

https://poemeleuriasului.blogspot.com/

https://toamnanelinistiimele.blogspot.com/

https://burdusa.blogspot.com/
https://www.buzzsprout.com/1760769

În podcast recită autorul

 

Comentarii

Postări populare