urme de descânt în noapte de crin
urme de
descânt în noapte de crin
m-am culcat pe mâna dreaptă
m-am trezit pe ochiul
strâmt
curgeau slovele în treaptã
și tăcerea în cuvânt
era zi în întuneric
era cald în oul sfânt
era cub în somnul sferic
era lung unde e strâmt
era treaptă peste apă
era scară într-un vis
era gol unde să-nceapă
curgerea era abis
era înapoi ‘naintea
era ce va fi în ieri
se rostea în slove mintea
se cernea cuvânt din zer
era zbor din țărm în val
era glas din vale-n munte
era din iubire dar
și femeie din secunde
și se-mperechea și drumul
și se întrupa acasa
se-mpletea cu păsări fumul
și în centru pus-a masa
se rostea o rugăciune
se duminica de cer
și pe prispă un tăciune
cânta leneș leru-i ler
m-am culcat pe mâna stàngă
m-am trezit pe ochiul larg
stătea un poem să plângă
și-o durere sta în prag
dă-i tăcerii de cuvinte
dă-i iubirii de dureri
dă cuvintele ‘nainte
și-o fi azi din mâine-n
ieri
și-o fi din bărbat femeie
și-o fi din femeie prunc
și-o fi din cuvânt idee
și din dragoste un nuc
frunză verde flori de dor
mi-este viață unde mor
îmi ești tu unde mi-e gol
și poem până la pol
fă-mă Doamne o cărare
de la vers până la soare
și de la poem la ea
să o culc duminica
într-o floare de cireș
și-un sarut abia cules
s-o privesc cum doarme fin
în poemul meu cu vin
în anul de restriște 7529 de la facerea lumii
în luna lui cireșar în a șasea zi în Ghiroda
https://poemeleuriasului.blogspot.com
https://toamnanelinistiimele.blogspot.com
https://burdusas-podcast.podsite.io
https://www.buzzsprout.com/1760769
Copyright ©
2022 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™
În podcast poemul
este recitat chiar de către autor.
Comentarii